Geografia

Comuna Corcova este situată în nord-estul judeţului Mehedinţi, sud-vestul României, la o distanță de 55 km de municipiul reședință de județ, orașul Drobeta Turnu Severin și este străbărută de drumul național DN 67.

Comuna Corcova este formată din următoarele sate: Breța, Cernaia, Corcova (reședința de comună), Cordun, Croica, Gârbovățu de jos, Imoasa, Jirov, Măru Roșu, Pîrvulești, Stejaru, Vlădăsești.

Accesul în comună este asigurat de drumul național DN 67, drum care face legătura cu Drobeta Turnu Severin.

Cadrul Natural

Comuna Corcova este situata in partea de nord-est a judetului Mehedinti, avand in general un relief colinar. La limita de est a comunei se afla lunca râului Motru, foarte bine dezvoltată, iar în zona mijlocie pe directia V-E se afla lunca pâraului Cosuștea. La nordul luncii Cosuștei se dezvoltă o zonă de dealuri cu altitudini ce scad spre est la 321.00 m respectiv 318.00 m. În această zonă sunt așezate satul Girbovatu de Jos, satul Imoasa, iar la limita dintre dealuri și lunca Cosuștei este situat satul Corcova – resedința de comună.

Clima

Clima comunei Corcova și întreg teritoriul României se încadrează în climatul temperat continental.

Clima judetului Mehedinti este temperat – continentală, în care se simt influențe mediteraneene; iarna, în special, au loc invazii de mase de aer umed și cald de origine mediteraneană și oceanică, ceea ce face ca acest anotimp al anului să fie mai blând, iar verile sunt în general călduroase dar cu nopți răcoroase datorate proximității pădurilor și a munților.

Temperatura medie anuală a aerului este de 8 – 9°C, temperature medie a lunii ianuarie de 1 C și temperatura medie a lunii iunie de + 21C.

Media anuală a precipitațiilor este de circa 600 mm – 700 mm cu intervalul posibil cu strat de zăpadă de 50- 60 zile și durata medie a intervalului fără îngheț este 190 zile. Vânturi predominante sunt din vest, nord-vest și nord-vest.

Apa

Principalul curs de apă al comunei este râul Cosuștea. Râul Cosuștea izvorăște de pe versantul estic al masivului Pietrele Albe și primește ca afluent în zona montană pârâul Valea Verde.

Comuna deține și două lacuri amenajate petru piscicultură.

În zona de deal, apele subterane apar sub forma de izvoare amenajate ca fântâni publice. În zona de văi au fost săpate puțuri unde apă s-a interceptat la adâncimi care variază de la 4.00 m la 12.00 – 16.00 m.

În zona de luncă (a Cosuștei și a Motrului), apa freatică este interceptată la adâncimi de 4.00 m – 6.00 m.

Solul

Solul s-a formate prin acțiunea îndelungată a viețuitoarelor și a factorilor climatici asupra materialului mineral al rocilor de la suprafață şi au evoluat prin interacţiunea complexului de factori pedogenetici.

Solurile cu o structură litologică variată și o mineralitate bogată, specifice Piemontului Motrului, parte a celei mai mari unități piemontane din țară, Piemontul Getic.

Flora

Vegetația și flora comunei Corcova sunt influențate de climatul blând pe jumătate mediteranean al acestei regiuni și sol.

În această unitate geografică vegetația naturală se înscrie în zona stejarilor submezofili – termofili (păduri de cer și gârniță). Sunt prezente și specii de influență submediteraneană, cu tufișuri alcătuite din elemente termofile: liliacul sălbatic, cărpinița, mojdreanul. Specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare.

În această zonă cresc plante medicinale precum: mușețelul sau romanița, coada șoricelului, pătlagina, pirul, coada calului, pelinul urzica, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbra rostopască, etc.

Pe raza comunei întâlnim și plante melifere care favorizează dezvoltarea în zona apiculturii.

Mai întâlnim și ciuperci comestibile care cresc prin locurile umbroase din păduri și terenurile îngrășate cu gunoi de grajd cum ar fi: mănătarca, ciuperca de bălegar, bureții, ciuciuletele, sbârciogul, etc.

Fauna

Fauna se caracterizează prin prezenţa rozătoarelor precum popândăul (Citellus citellus), hârciogul (Cricetus cricetus), iar dintre păsări: turturica (Streptopelia turtur), privighetoarea (Luscina megarhznchos), prepeliţa (Coturnix coturnix) şi potârnichea (Perdix perdix).

Regnul animal spontan ține de biocomplexul zonei de amestec între fauna de pădure și fauna de stepă.

Speciile cele mai reprezentative sunt: iepurele, vulpea, ariciul, navăstuica, dihorul comun, viezurele, uneori și pisica sălbatică. Păsările sunt numeroase, din speciile comune zonelor culinare împădurite. Fauna de pădure e reprezentată prin căprioară, vulpe, iepure şi veveriţă, iar dintre păsări sunt aceleaşi prezente şi în stepă şi silvostepă.

Fauna piscicolă cuprinde somnul pitic (Silurus glanis), crapul (Cyprinus caprio), ştiuca (Esox lucius), carasul (Carassius auratus gibelio), şi obleţul (Atburnus alburnus).

Resurse

Zonele rurale din România dispun de un potenţial economic bazat în general pe agricultură.

Poţenţialul economic al comunei se bazează în mare parte pe resurse proprii (terenuri arabile, păşuni, fâneţe, păduri, produse animaliere şi vegetale, etc).

Apropierea de resedinţa judeţului Drobeta Turnu Severin la numai 55 km, orașul Strehaia 15 km, Craiova 83 km şi accesul la căile de comunicaţie principale, conferă comunei Corcova numeroase avantaje economice.